DESCOPERIRI


   



           În cadrul cercetărilor sale, a creat ”Fixatorul Palade” pentru microscopia electronică (1952), a descris structura ultrafină a mitocondriei şi topografia unor enzime ale catenei de oxireducere celulară (1952-1953), a descoperit ribozomii, organite implicate în sinteza proteinelor, numite în literatura de specialitate ”Granule Palade” (1953).
           O altă formaţiune subcelulară, care a atras atenţia sa şi a colaboratorilor săi, a fost reticulul endoplasmic, relaţiile sale cu aparatul lui Golgi şi cu ribozomii. Împreună cu profesorul canadian Keith Porter, a definit, în 1954, reticulul endoplasmatic ca un sistem de canale, vezicule, cisterne prezente în orice celulă vegetală sau animală. A reuşit să explice originea acestui reticul. S-a preocupat şi de câteva structuri particulare, cum ar fi: conformaţia stigmei flagelatelor, modificările intervenite în ultrastructura anumitor celule care funcţionează în organism şi îndeplinesc funcţii precis conturate, celulele secretorii ale pancreasului.
          O atenţie aparte a acordat structurii moleculare şi supramoleculare a membranelor intracelulare, în special formaţiunilor membranare care alcătuiesc tilacoidele granale şi intergranale ale cloroplastelor. Pe plan medical, investigaţiile sale s-au îndreptat asupra structurii şi funcţiunilor de transport ale pereţilor sangvini.

       „Este incredibil cât de importante sunt decoperirile pe care le-au făcut la mijlocul secolului XX, cu o tehnică departe de ceea ce folosim noi astăzi. Ca să înţelegeţi, până la G.E. Palade, celula era studiată ca şi cum am privi din spaţiu planeta Pământ. Datorită lui şi colaboratorilor pe care i-a avut, am început să vedem oraşe, case, familii, până la detalii care înseamnă evoluţie şi observaţii esenţiale pentru ştiinţă“
                                                                 (Roxana Georgescu)




Extras din INTRACELLULAR ASPECTS OF THE PROCESS
OF PROTEIN SECRETION

Nobel Lecture, December 12, 1974
by
GEORGE E. PALADE
Yale University Medical School, New Haven, Connecticut, U.S.A.

 Fig. 1. Pancreatic enocrine cell. Apical region. l, lumen; oz, occluding zonules; discharging
zymogen granule; zymogen granule still in storage.
x 1 1 0 , 0 0 0


 Fig. 2. Diagram of the segregation step








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu